„Dansul Călușului”, pe Valea Streiului, la Călan

„Dansul Călușului”, pe Valea Streiului, la Călan

Sunt multe localitățile din Țara Hațegului ancorate în timp, unde descoperi la aproape tot pasul frumusețea datinilor şi a obiceiurilor lăsate din străbuni, chiar dacă și-au mai pierdut din farmec în ultimele decenii. Pe teritoriul comunelor Boșorod, Bretea Română, Băcia, Mărtinești, satele Grid, Călanul Mic, Valea Sângeorgiului sau Streisângeorgiu continuă să se mențină vii unele obiceiuri, gen „Dansul Călușului”, despre care se crede că datează din perioada ocupației romane şi ar avea la bază tradiții precreștine.

Cea mai veche mărturie despre „Jocul Călușarilor” se presupune că aparține istoricului maghiar Dosza Daniel, care a descris acest dans tradițional cu ocazia unui spectacol prilejuit de încoronarea principelui Sigismund Bathory al Transilvaniei, în anul 1599, la Piatra Caprei, lângă Alba Iulia.

Pe 25 noiembrie 2005, „Dansul Căluşului” a fost inclus în Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității (UNESCO), în urma depunerii dosarului de solicitare de către România în anul 2002.

Se cunoaște că acest dans feeric conține ritualuri care au puterea de a atinge forje benefice, văzute și nevăzute, care ajută la vindecarea celor aflați în suferință. Pentru a preîntâmpina sau a îndepărta forțele răului, grupul de călușari trebuie să depună un jurământ care trebuie păzit cu sfințenie. Strigătele, specifice dansului călușarului, sunt elemente care sugerează fără echivoc o influență folclorică, multe dintre strigăte reprezentând creații ale țăranilor din Valea Streiului.

Citește și Moisă Ocolişan, poetul militar din Valea Sângeorgiului

Radu Theodoru (n. 17 ianuarie 1924), printre primii scriitori de după cel de-al Doilea Război Mondial, promovat de regimul comunist și politician de extremă stângă (comunist), apoi de extremă dreaptă (membru fondator al PRM, de unde a fost exclus), descrie în cartea „Urmașii lui Attila”, publicată în anul 1999 cum:

„A doua zi de Paști 1904. Hunedoara. Opt „călușari” din Batiz au aprobare să joace în orășel „călușarul” și „bătuta”. Adică: Petre Munteanu, vătaf; Nicolae Ardeleanu, Mihai Petroiescu, Ioan Predone, Nicolae Bucșa, Mihai Frențoniu, Aron Munteanu și Mihai Cîrlea. Cu toată aprobarea sunt arestați în stradă, descinși de brâiele tricolore și duși la poliție. Peste 8 zile sunt pedepsiți cu 6 ore de închisoare și 2 coroane amendă. Motivul: agitație.”

Ținând cont de trecutul autorului, informația a fost verificată și din alte surse, se confirmă în acest fel că tendința naționalistă a fost puternică în perioada menționată. Arhivele statului păstrează numeroase izvoare istorice care vorbesc despre conflicte interetnice. Ziarele din Ardeal, mai ales în perioada interbelică, sunt de asemenea pline de știri similare și de articole în ne care sunt descrise evenimente antisemite petrecute în zona Călan.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *