Literatura creștină în zona Călan, în prima jumătate a secolului XX

Literatura creștină în zona Călan, în prima jumătate a secolului XX

Situată în Țara Hațegului, teritoriu deosebit de bogat în tradiții populare, obiceiuri creștinești, localitatea Călan, vatră străveche care păstrează și astăzi urme ale civilizațiilor dacă și romană și unde sunt ctitorite două dintre cele mai vechi biserici medievale din piatră de la noi din țară, repere ale creștinismului, despre care s-au scris în discursul timpului numeroase articole, studii de specialitate în publicații cu autoritate ca: Transilvania, History, Revista Istorică, Revista de Istorie etc., sau în volume dedicate bisericilor din piatră de la noi din țară, se deosebește de celelalte localități ale județului prin aceea că pe teritoriul său a avut loc o constantă activitate teologică încă din perioada evului mediu, continuată în secolele care au urmat.

După 1870, Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român implică în activități culturale și religioase pe toți preoții greco-ortodocși din satele care formează astăzi localitatea, unii dintre ei și învățători. Activitatea se intensifică cu fiecare an. Sunt promovate activități literar-artistice, bibliotecile școlare se dezvoltă continuu, mai cu seamă după anul 1920. Cât privesc membrii ASTRA, orașul Călan înregistrează un număr ridicat de persoane afiliate, majoritatea preoți parohi, precum și învățători sau primari din satele care formează Călanul astăzi.

Citește și Rezistența prin credință a ostașul Ioan Opriș din Batiz

În secolul al XIX-lea, printre cei afiliați îi aflăm pe: Ieronim Uiețiu, preot în parohia greco-ortodoxă din Streisângeorgiu, Popoviciu Petru, preot paroh în Sântămăria de Piatră, preotul greco-ortodox Petru Șinca din satul Batiz. În primul deceniu al secolului al XX-lea, numărul celor înscriși în Asociația Transilvană Pentru Literatură și Cultura Poporului Român sporește. Sunt menționați membrii afiliați ai Despărțământului ASTRA Deva-Hunedoara: Popoviciu Petru, preot în Sântămăria de Piatră; Rain Gheorghe, preot în Nădăștia de Jos; Șinca Popovici, preot în Batiz, soția lui, Șinca Maria; Șinca Petru, preot din Batiz.

În anul Marii Uniri se află înscris membru Birșoni Petru, primar al comunei Batiz. Tot atunci, reviste ca Lumina Satelor, Oastea Domnului sau Isus Biruitorul publicau în mod frecvent poezii creștine semnate de Gheorghe Muntean, Ioan Opriș, deținut politic din cauza convingerilor religioase, Maria Petresc. Cu toții încurajați de preotul Iosif Trifa și de poetul Traian Dorz care, la începutul anilor 1930, lucra ca redactor pentru gazetele Oastei.

Istoria mișcării Oastea Domnului este strâns legată, încă de la începuturi, de satele de pe Valea Streiului, îndeosebi de Crișeni (astăzi stradă a orașului Călan), Batiz, Sântămăria de Piatră, Strei-Săcel, Ruși, Ohaba Streiului, Grid etc., sate unde se înregistrează un număr mare de creștini care împărtășesc idealurile lui Iosif Trifa, părintele fondator.

Printre membrii afiliați care simpatizează cu principiile de morală creștină se găsesc toate categoriile de persoane, de la țărani simpli, la intelectuali.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *